Una dintre marile capodopere, Cumintenia Pamantului este pe cale sa ramana pana la urma in patrimoniul statului Roman. Adica acolo unde ii este locul. O fi bine, o fi rau, numai Statul asta mai stie. Pentru mine, asta este istorie, arta si pastrare de traditie.
Nu stiu cat de mult mi-ar afecta, sau ne-ar afecta noua romanilor setea de arta majora, acest dat peste cap pentru opera de arta. Stiu sigur ca Romania ar trebui sa ramana Romania. Cu tot ce este al ei! Right???
Totusi, cineva incearca sa profite de fonduri. Bine. Daca am putea, toti am profita. In cazul de fata, doamna Romascu, proprietarul de drept a statuietei, pare sa fi gasit o manusa intocmai pe masura. Statul roman 5 milioane de euro si restul de la romani, cum o da Dumnezeu. Adica sa mai contribuie si populatiunea cu ceva banaret. Pana la restul de 11 milioane. Bai ma lasi!!!!
Eu chiar nu tin neaparat. Ba chiar nu as da nici un sfant pentru asta. Deci Brancusi a vandut acea statuieta cu ceva banuti, asa, cat sa-si faca un rost pentru temelie. Noi, prin binefacere, ar trebui sa ne dam peste cap sa ne pricopsim cu statuia intr-un muzeu. Si…???? Care e smecheria???
Eu merg pe un principiu: Daca vreau ceva , trebuie sa obtin acel lucru prin plata sau alte mijloace. Insa nici nu stiu daca ajung vreodata in viata sa vad Cumintenia Pamantului. Asa ca, draga Stat, da tu banii pentru statuie, si daca voi veni vreodata sa o vad, ia-mi bani pentru asta si acopera-ti cheltuiala.
Sa nu mai spun ca acei bani pentru statuie ar fi trebuit sa existe in totalitate. Insa cultura, se pare ca nu este punctul nostru forte. Sau poate daca ar fi rost de ceva capatuiala, atunci, da…
