Nu stiu de ce, insa aseara am avut impresia ca cineva juca un FIFA pe toate TV-urile din lume. Cam asa mi s-a parut mie, personal , Supercupa Europei dintre Barcelona si Sevilla. Ocazii in care numai doua echipe bine legate si puse la punct le pot avea, pase precise si jocul in viteza de parca vlaga din Duracell era punctul forte al jucatorilor.
Rareori se intampla sa vezi o obligata din a marca din lovitura libera, pe principiul dai tu, dau si eu, rareori te intalnesti cu aproape o rasturnare de scor si o vointa de a juca pana la ultima fractiune de secunda in acelasi ritm ca si cand abia ar incepe meciul.
Pana la urma, ceea ce am asteptat s-a intamplat. Ca de fiecare data Messi si-a facut datoria de a ne incanta cu floricelele, Iniesta si-a aratat valoarea de capitan, echipa s-a intins la joc cum a stiut mai bine. De partea cealalta, cu Reyes in toata splendoarea, Sevilla s-a aratat a fi o echipa care si-a cam subestimat adversarii in prima clipa, de la primul gol, reusind spectaculos egalarea si aproape sa se agate de Super Cup.
Se pare ca totusi, Barcelona nu a vrut sa cedeze si a plusat pana la ultima faza, reusind in prelungiri marele gol… Dupa cum spuneam la inceput, un meci care a meritat sa fie vazut cap-coada, un meci care a atins orice subiect al sportului rege.
[junkie-alert style=”grey”] PS: Apropo’s… Dintre jucatorii de fotbal, antrenori sau arbitrii din Romania: – Daca ati rezistat ( cu toate ca nu prea as crede) sa vedeti meciul, ati retinut ceva, asa, un potential sau daruirea cu care joaca unii???? [/junkie-alert]