Nu ma consider nicidecum un dusman al animalelor de companie, ba chiar incerc sa fiu destul de prietenos cu orice catelus, pisica, porcusor de guineea, sarpe cu clopotei, tancul pamantului sau alte jivine pe care altii si le doresc si care nu ma deranjeaza pe mine personal. Mai ales gandindu-ma ca nu este nicidecum vinovat pentru comportament, ci dimpotriva, cei care il cresc si il educa… Dar daca acelasi lucru se face in mod repetat…
Totusi, tin oarecum la spatiul meu privat de existenta, atat in exterior cat si in interior. Si ca orice locatar de parter, prin toamna, ma gandesc sa mai improspatez culoarea si aspectul peretilor exteriori, putin praf de piatra, etc… Toate bune si frumoase, pana intr-o zi cand zaresc o pata mare pe coltul balconului, la baza. Ma gandesc la ceva apa, la unul care ”mi-o fi sfintit” balconul in miez de noapte neavand rabdare sa ajunga pana acasa.
Bun, dar chiar pe colt? Parca era prea bine chitit… Si pata tot rezista… Ma gandesc la ceva uleios, cine stie. Pana intr-una din zilele astea, cand nevasta-mea rezolva misterul. In fiecare dimineata, minunatul patruped de origine catel al unor vecini, si-a format un traseu bine stabilit. Lasat liber, la iesirea din scara, prima miscare, fuguta la balconul meu, direct in colt si face schema aia cu piciorul ridicat, stiti voi, sa sprijine blocul. Si da-i bataie. Da bravo, ma!!! Normal, dupa o noapte lunga, saracutul.
Din urma, coboara si madama, care vede tot si rade. E ceva normal cucoana, nu??? Ca doar praf de piatra mai este…Cred ca intr-o zi, nu va mai putea sa tina piciorul ala ridicat, macar asa, pentru un timp, ce zici!!! Manca-i-ai coada!!!
Si daca tot suntem la capitolul asta, tin sa mai reamintesc, asa, poate intereseaza in special pe cei ca mine, nu ca dansii, ca proprietarii de animale, ca exista niste reglementari si obligatiii pe care acestia ar trebui sa le urmeze. Insa cum nu se sinchisesc, ma vad nevoit sa le aduc la cunostinta, chiar cu riscul folosirii dresurilor mai speciale…
[junkie-alert style=”white”]
Din Hotărârea Consiliului Local Nr. 66/29.04.2009 Art. 13
–plimbarea pe domeniul public – alei, trotuare sau în alte locuri decât cele special amenajate – a câinilor şi altor animale de companie, fără ca proprietarii acestora să dispună de materiale necesare pentru curăţirea locului şi evacuarea dejecţiilor fiziologice. Prin materialele necesare păstrării curăţeniei se înţelege fie ca proprietarul să aibă asupra sa mătură, făraş, pungă de unică folosinţă, fie pungă şi mănuşi de unică folosinţă. sanctionata de art.17, lit.b, 200-600
-lasarea in libertate a animalelor si pasarilor pe spatiile verzi sau in alte locuri publice; degradarea spaţiilor verzi de către aceştia. sanctionata de art.17, lit.b, 200-600
-plimbarea câinilor pe companie pe domeniul public fără lesă, iar cei din categoria câinilor agresivi fără lesă şi botniţă, si carnetul de sanatate, care face dovada respectarii normelor sanitar-veterinare de prevenire si combatere a imbolnavirilor de la animal la om. sanctionata de art.17, lit.b, 200-600 [/junkie-alert]
